Facebook Pixel Francisc Neuman, economist și inginer textilist - Muzeul Antreprenorului

Francisc Neuman

(1910 – 1996)

  • Studii • Școala Specială pentru Textile din Anglia, Școala Comercială din Hamburg
  • Profesia • economist și inginer textilist
  • Realizari • a fost primul producător de mătase artificială din România și a înființat echipa de fotbal ITA (UTA) din Arad

Fondator

Descendent al unei familii de evrei înnobilate de împăratul Franz Joseph, Francis Neuman s-a remarcat ca deschizător de drumuri în domeniul materia­lelor sintetice. În perioada uceniciei la Industria Agricolă Arădeană și la Întreprinderea Textilă Arădeană (ITA), tânărul se declară interesat de „procedeul de fabricație, ca să cunosc bine mersul și felul producției. Pe urmă am făcut practică și în diverse birouri ale susnumitei întreprinderi, având astfel ocazia să învăț contabilitatea și organizația unei întreprinderi”.

Odată inițiat, tânărul este primit în consiliul de administrație a întreprinderi­lor deținute de familia sa. Următorul deceniu trece ca o lecție de supraviețuire.

După adoptarea legilor rasiale, Francisc își ia toate măsurile de precauție pentru ca întreprinderile aflate în grija sa să nu fie „blocate sau preluate de către regimul de dreapta”. Informațiile existente îl indică drept unul dintre cei care s-a implicat în salvarea evreilor din Banat. Prietenia cultivată cu Maria Antonescu și Verturia Goga îl ajută să evite deportarea în Transnistria.

 

Francisc Neuman

Replică a procesului verbal de predare-primire a activelor germane ale Industriei Textile Arădeană S.A., care au trecut în proprietatea URSS.
Data: 11 mai 1946

Sursa: Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale, fond Casa de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice, dosar P.J. I/120, f. 1, 18.

 

Antreprenorul pierde funcțiile de conducere, dar păstrează o poziție de decizie prin numirea unor oameni politici și prieteni în consiliul de administrație a celor două fabrici. Astfel, Francisc Neuman reușește să mențină afacerile de familie pe linia de plutire.

Antreprenorul găsește o serie de soluții salvatoare pentru a depăși criza materiilor prime, printre care și redirecționarea produselor spre industria de război, asumarea unor comenzi militare, dar și introducerea bumbacului artificial în industria de textile.

Ajuns inevitabil în vizorul comuniștilor, Francisc este reținut pentru un presupus sabotaj în 1945, eliberat, rearestat și din nou eliberat, însă apropiații săi cad victime următorului val de arestări.

În august 1948, după naționalizarea fabricilor sale, trece granița în Ungaria, de unde apoi ajunge în Elveția, la sora sa. Nu va reveni niciodată în România, dar numele său rămâne legat de UTA și de antreprenoriatul interbelic și postbelic din Banat. În 1996, se stinge din viață, în New York.